Cărți din care poți descoperi meserii de viitor

Se spune că nu poate exista bibliotecă în care să nu fie un raft sau două cu cărți despre carieră, meserii, profesii…

Dacă nu ai așa ceva în bibliotecă merită să cauți asemenea cărți, mai ales la anticariat, și vei fi uimit de multitudinea de abordări și idei la care, probabil, nu te-ai gândit. Veți găsi și cărți care, chiar dacă aparent nu au niciun sens pentru interesele tale, este posibil să îți releve o altă fațetă a viitorului tău profesional.

Cumpărarea cărților din care poți descoperi ce mai e nou pe piața muncii, cum se reconfigurează aceasta, sau idei în sensul dezvoltării carierei reprezintă o investiție fructuoasă în viitorul profesional. Iar dacă îți cauți un loc de muncă, această căutare poate fi o călătorie de autodescoperire și dezvoltare personală și prin intermediul lecturilor .

Iată câteva dintre cărți de dezvoltare personală care îți pot oferi o „oglindă” cât mai clară asupra a ceea ce înseamnă și va însemna piața muncii, implicit atât meseriile „fără viitor” cât și meseriile de viitor.

„Deep Work” de Cal Newport

Este o carte axată pe conceptul de „deep work”, definit ca activități profesionale desfășurate într-o stare de concentrare fără distrageri, care împing capacitățile cognitive la limită. E o abilitate ce permite indivizilor să învețe rapid informații complexe și să producă lucrări de înaltă calitate. Volumul explorează modul de cultivare a acestei abilități într-o lume plină de distrageri. Deși cartea nu este doar despre locuri de muncă, e extrem de relevantă pentru viața profesională, în special în industriile bazate pe cunoaștere, și oferă strategii pentru îmbunătățirea concentrării și a productivității în orice context care necesită o gândire profundă.

De ce este această carte relevantă pentru a decoperi meserii de viitor? În primul rând, arată faptul că abilitățile de lucru profund devin din ce în ce mai valoroase pe o piață a muncii competitivă, făcând indivizii mai angajabili și mai valoroși pentru organizații. Apoi, arată că prin eliminarea distragerilor și concentrarea intensă, indivizii pot munci mai mult și mai bine, în mai puțin timp.

Nu în ultimul rând, evidențiază și faptul că munca profundă permite dezvoltarea măiestriei și a unui sentiment de împlinire, contribuind la satisfacția profesională.

Volumul are impact asupra traiectoriei carierei, subliniind că, prin cultivarea obiceiurilor de lucru profund, se poate ajunge la avansarea în carieră.

„Slujbe de mare rahat” de David Graeber

Pe lângă faptul că titlul cărții sună mai mult decât…convingător în a o citi, avem de-a face cu o lectură incredibilă și caracterizată de un „thinking out of the box” implacabil, în ceea ce privește avertismentele legate de ceea ce se întâmplă în ultima vreme pe piața muncii. Citind această carte poți reflecta mai bine la profesia ta, sau la viitorul profesiilor în general. Volumul reprezintă și un fel de punere în gardă în ceea ce privește noua paradigmă a joburilor. Și relevă cum s-a ajuns la un fenomen răspândit: locurile de muncă „de rahat”, care au devenit din ce în ce mai frecvente în economiile moderne, sondajele sugerând că până la 37-40% dintre lucrătorii din țările bogate consideră că locurile lor de muncă sunt inutile. Potrivit autorului, aceste locuri de muncă există adesea în: birocrații corporative, servicii financiare, roluri administrative, poziții de management mediu

Caracteristicile locurilor de muncă „de rahat”? Nicio influență pozitivă perceptibilă asupra societății; Ar putea fi eliminate fără consecințe negative; Implică adesea prefăcătoria că muncești sau crearea de sarcini inutile; Tind să fie bine compensate în comparație cu locurile de muncă valoroase din punct de vedere social.

Proliferarea locurilor de muncă „de rahat” contrazice teoria economică, care sugerează că o concurență de pe piață ar trebui să elimine pozițiile inutile. Acest paradox indică probleme structurale mai profunde în sistemele noastre economice și sociale.

Printre multe lucruri incredibile aflăm că există joburi „de rahat” precum lachei (e specificat faptul că există pentru a face pe altcineva să pară sau să se simtă important) sau bătăuși (pentru joburi care implică agresivitate sau manipulare). Mai sunt și recepționiști fără muncă reală, asistenți administrativi inutili, portari în clădiri cu interfoane, lobbyiști, profesioniști IT care remediază sisteme prost concepute, angajați care corectează erorile făcute de superiori, oameni care creează impresia că fac ceva, manageri care inventează sarcini inutile pentru subordonați ș.a.

Aceste categorii se suprapun adesea, iar multe joburi „de rahat” combină elemente de mai multe tipuri. Firul comun este că toate implică o muncă care, în cele din urmă, este contraproductivă.

Sperăm că v-am convins să citiți această carte…Eu una recunosc că nu o am în bibliotecă, prin urmare o voi achiziționa de la anticariat online negreșit.

Și încă ceva, tot potrivit lui David Graeber: locurile de muncă „de rahat” provoacă daune psihologice și confuzie morală (implicit depresie și anxietate, pierderea stimei de sine, sentimente de inutilitate, stresul cauzat de prefăcătoria că muncești etc.).

„Ce culoare are parașuta ta? – Manual practic pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă și pentru cei care doresc să-și schimbe cariera” de Richard N. Bolles

Acest ghid clasic, în ceea ce privește joburile, al lui Richard Nelson Bolles oferă strategii atemporale pentru cei care își caută un loc de muncă. Ceea ce îl face o resursă valoroasă pentru navigarea pe piața muncii în continuă evoluție.

Printre concluziile cheie ale cărții se numără și faptul că trebuie să îți reformulezi perspectiva. Spre exemplu, în loc să privești șomajul ca pe un regres, privește-l ca pe o oportunitate de a-ți reevalua obiectivele de carieră și valorile personale. Această perioadă de tranziție îți permite să explorezi noi posibilități și să-ți aliniezi munca cu pasiunile tale.

De asemenea, căutarea unui loc de muncă poate fi o provocare, dar dezvoltă abilități importante precum perseverența, adaptabilitatea și autoreflecția. Acceptă procesul ca pe o șansă de a crește atât profesional, cât și personal.

Potrivit acestei cărți este bine să explorezi diferite cariere pe care poate nu le-ai luat în considerare și, în plus, e recomandabil să îți gestionezi mai eficient prezența online.

„Tot ce trebuie să facă orice potențial angajator acum este să-ți caute numele pe Google – da, Google a devenit atât substantiv, cât și verb – și iată noul tău CV, folosind cuvântul CV în sens larg”, subliniază autorul cărții. Care adaugă să „nu vă descurajați de respingerile inițiale sau de eșecuri, deoarece apar continuu noi oportunități”. Cum ar fi „să explorați piețele de muncă ascunse prin interviuri informative și cercetări ale companiei”. Restul indicațiilor prețioase în ceea ce privește profesiile actuale ori de viitor rămâne să le descoperi dacă achiziționezi cartea.

„The second machine age” de Erik Brynjolfsson, Andrew Mcafee

Volumul examinează modul în care tehnologia digitală afectează piața muncii, economia și societatea în general. Autorii susțin că evoluțiile tehnologice în domenii precum automatizarea, big data și inteligența artificială alimentează a doua revoluție industrială.

„A Doua Eră a Mașinilor”, definită de evoluțiile tehnologice rapide care schimbă modul în care trăim și muncim, este un concept introdus de Brynjolfsson și McAfee. Aceștia susțin că, în comparație cu prima eră a mașinilor din epoca Revoluției Industriale, aceste evoluții sunt mai semnificative. Autorii subliniază modul în care tehnologia digitală a modelat nouă eră și cum are capacitatea de a promova creșterea economică și de a îmbunătăți bunăstarea umană.

Brynjolfsson și McAfee cred că inteligența artificială și rețelele sociale ne vor defini viitorul.

Printre altele, autorii abordează ideea „dilemei inovatorului”, care descrie dificultatea pe care o întâmpină afacerile bine stabilite atunci când încearcă să se adapteze la progresele disruptive. Inovațiile digitale, potrivit autorilor, răstoarnă piețele și structurile economice consacrate, iar organizațiile care nu se adaptează riscă să devină învechite. De asemenea, ei prezintă conceptul de „inovație combinatorie”, care se referă la avansul rapid al noilor tehnologii prin construirea pe cele preexistente.

„Ascensiunea roboților – Tehnologia și viitorul fără joburi” de Martin Ford

Autorul, un antreprenor din Silicon Valley, explorează modul în care automatizarea amenință locurile de muncă în toate sectoarele. Ceea ce face ca această carte să fie o lectură crucială pentru înțelegerea viitorului pieței muncii.

Care sunt lucrurile cele mai importante (desi toate sunt importante) pe care le putem afla din această carte în ceea ce privește viitorul professional? Automatizarea transformă rapid piața muncii în toate sectoarele. Roboții și tehnologia self-service din sectorul serviciilor vor continua să facă progrese, menținând salariile la un nivel scăzut și lăsând lucrătorii relativ necalificați cu mai puține opțiuni.

Puține locuri de muncă sunt sigure. Chiar și profesiile calificate considerate odinioară imune la automatizare sunt acum în pericol. Cercetarea juridică, analiza financiară, diagnosticul medical și alte domenii care necesită cunoștințe sunt perturbate de inteligența artificială și de sistemele de big data. Pe măsură ce învățarea automată și robotica avansează, o parte din ce în ce mai mare a forței de muncă umane riscă să fie automatizată. Automatizarea analizei, big data și învățarea automată permit computerelor să analizeze cantități vaste de informații și să identifice modele pe care oamenii le-ar putea rata. Acest lucru permite automatizarea multor sarcini analitice și decizionale în domenii precum finanțele, marketingul și managementul. Chiar și planificarea strategică la nivel înalt poate fi efectuată în cele din urmă de sistemele de inteligență artificială.

Domenii cheie expuse riscului, potrivit analizei autorului: Drept (de exemplu, cercetare juridică, revizuirea documentelor); Medicină (de exemplu, diagnostic, planificare a tratamentului); Finanțe (de exemplu, analiza investițiilor, tranzacționare algoritmică); Jurnalism (de exemplu, scrierea automatizată de articole); Management (de exemplu, luarea deciziilor bazate pe date).

Una dintre concluziile triste: clasa de mijloc este golită de viață pe măsură ce locurile de muncă cu calificare medie dispar, iar lucrătorii sunt împinși către locuri de muncă în servicii cu salarii mai mici. Această polarizare a pieței muncii erodează prosperitatea generală care a caracterizat epoca postbelică.

O „scăpare”? Un venit de bază garantat ar putea deveni necesar pentru a asigura stabilitatea socială și a menține cererea consumatorilor. Acest lucru ar oferi un nivel minim de securitate economică pentru toți cetățenii. Pe larg, un venit de bază ar fi mai eficient decât programele tradiționale de asistență socială și ar păstra opțiunile consumatorilor. Ar putea ajuta la stimularea antreprenoriatului prin furnizarea unei plase de siguranță pentru asumarea riscurilor.

Cu toate acestea, este necesară o concepere atentă a politicilor pentru a menține stimulentele pentru muncă și dinamismul economic, potrivit volumul pe care ți-l recomand, alături de cele de mai sus, pentru a avea o „oglindă” cât mai clară asupra a ceea ce înseamnă și va însemna piața muncii.