Ce înseamnă apel spam pe telefon: între marketing agresiv și tentative de fraudă

Telefonul mobil a devenit o extensie firească a vieții noastre. Totuși, pe măsură ce ne-am apropiat de acest instrument, au apărut și forme neplăcute de utilizare abuzivă, printre care se numără apelurile spam. De la simple oferte comerciale insistente până la tentative bine orchestrate de înșelăciune, apelurile spam au devenit o problemă tot mai frecventă în România și în lume.

Definiția apelului spam

Un apel spam este, în esență, un apel telefonic nesolicitat, primit de la un număr necunoscut sau neidentificat, care are ca scop transmiterea unui mesaj nedorit. Aceste apeluri pot avea caracter comercial, informativ, înșelător sau chiar malițios. Termenul provine din analogia cu emailurile spam – acele mesaje nedorite trimise în masă – și s-a extins rapid în zona apelurilor vocale, odată cu dezvoltarea tehnologiei automate de apelare.

Deși unele apeluri spam pot fi relativ inofensive (de exemplu, o ofertă de abonament telefonic), altele pot avea consecințe grave, în special atunci când sunt folosite în scopuri de fraudare sau colectare de date personale.

Formele comune ale apelurilor spam

Apelurile spam se pot prezenta sub mai multe forme, în funcție de intenția din spatele apelului:

• Apeluri de marketing agresiv: companii care își promovează serviciile sau produsele fără acordul prealabil al utilizatorului. De multe ori, apelurile sunt repetate și insistente.

• Apeluri automate (robocalls): un robot preînregistrat livrează un mesaj general, cum ar fi „Aveți o ofertă limitată valabilă azi”. Acestea sunt frecvent întâlnite și greu de oprit.

• Apeluri de tip scam/fraudă: apeluri care se dau drept instituții oficiale (bănci, ANAF, furnizori de energie etc.) și solicită date personale sau financiare sub pretexte false.

• Apeluri internaționale suspecte (Wangiri): un apel scurt (de o sonerie) de la un număr internațional, menit să provoace utilizatorul să sune înapoi, declanșând astfel costuri mari.

Cum funcționează sistemele automate de apelare?

Majoritatea apelurilor spam provin din sisteme automatizate numite „dialers”. Acestea pot apela sute sau mii de numere într-o perioadă scurtă de timp. De multe ori, bazele de date cu numere de telefon sunt colectate fără consimțământul utilizatorului – fie din surse publice, fie prin vânzări ilegale de baze de date.

Tehnologia actuală le permite escrocilor să afișeze un număr fals („spoofing”), făcând apelul să pară local sau legitim. Astfel, utilizatorii sunt mai tentați să răspundă, crezând că e vorba de o persoană cunoscută sau o instituție oficială.

Riscuri asociate apelurilor spam

În funcție de natura apelului, riscurile pot varia de la enervare până la pierderi financiare sau furt de identitate:

• Furnizarea de date personale: Unii utilizatori, din neatenție sau neinformare, oferă CNP-uri, coduri PIN sau alte date sensibile, crezând că vorbesc cu o instituție oficială.

• Accesarea de linkuri sau aplicații malware: Unele apeluri pot direcționa utilizatorul către site-uri sau aplicații care compromit securitatea telefonului.

• Taxe ascunse: În cazul apelurilor internaționale de tip „Wangiri”, simpla reapelare poate genera costuri ridicate pentru utilizator.

• Abuz emoțional sau intimidare: Există și cazuri în care apelurile conțin amenințări sau mesaje menite să inducă panică, în scopul manipulării victimei.

Cadru legal și reglementări în România

În România, apelurile nesolicitate în scopuri comerciale sunt reglementate de legislația privind protecția datelor personale și comunicările electronice. Legea impune ca orice comunicare de tip marketing să fie făcută doar cu acordul prealabil al persoanei vizate.

Autoritatea Națională pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) poate investiga cazurile de abuz. De asemenea, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) are atribuții în privința blocării numerelor suspecte și gestionării plângerilor privind rețelele de telecomunicații.

Totuși, aplicarea sancțiunilor este adesea greoaie, mai ales atunci când apelurile vin din afara granițelor sau prin sisteme care ascund identitatea reală a apelantului.

Ce poți face pentru a te proteja?

Există mai multe măsuri pe care le poți lua pentru a reduce impactul apelurilor spam:

• Activează identificarea apelurilor suspecte: Majoritatea smartphone-urilor moderne și aplicațiilor de telefonie mobilă (ex. Truecaller, Hiya, sau funcția nativă a Android/iOS) oferă filtre care identifică automat apelurile cu reputație negativă.

• Blochează numerele suspecte: După ce ai primit un apel suspect, poți bloca acel număr direct din telefon. Deși apelanții spam își schimbă frecvent numerele, acest pas reduce apelurile recurente.

• Nu oferi informații personale: Nicio instituție bancară, autoritate fiscală sau companie serioasă nu cere coduri PIN sau parole prin telefon.

• Nu răspunde apelurilor cu prefixe internaționale necunoscute: Dacă nu ai rude sau contacte în acea țară, ignoră apelul. Dacă e important, interlocutorul va lăsa un mesaj.

• Raportează apelurile suspecte: Operatorii de telefonie mobilă au canale dedicate unde poți trimite numerele suspecte pentru analiză și blocare.

Rolul utilizatorilor în combaterea fenomenului

Deși autoritățile și companiile de telecomunicații au un rol important în prevenirea apelurilor spam, utilizatorii sunt primii care pot întrerupe lanțul de succes al acestor metode. Informarea, vigilența și responsabilitatea în gestionarea apelurilor sunt cele mai eficiente arme.

De asemenea, educația digitală devine tot mai importantă, în special în rândul persoanelor în vârstă sau al celor care nu au experiență cu tehnologia. O simplă conversație despre pericolele apelurilor spam poate preveni o situație neplăcută sau chiar dezastruoasă.